Pentru tine iubirea mea ……

 

“Fiecare lacrima de-a ta ma doare, sufar pentru ea

Incearca sa uiti tot ce ti-am spus, nu plange …mie mi-e de ajuns

Pana nu pierzi pe cineva, nu ai cum sa-i simti lipsa

Eu nu am stiut sa pretuiesc…cu despartirea acum platesc

La fiecare greseala de-a mea, ti-am spus ca nu se v-a mai repeta

Nu am putut sa ma tin de cuvant si sufar pentru ca te-am pierdut…..”

Cel mai crunt lucru pe care il poate vedea o persoana care iubeste cu adevarat este o lacrima a persoanei iubite! Iubire…decat o lacrima de a ta, mai bine moartea….si ea este prea putin decat iadul unei lacrimi.

Vai de viata mea!

 

“Atunci cand sunt necajit, ma opresc si plang un pic

Ghinionul il port cu mine, nu stiu cand ii rau sau bine

Imi pare rau ca am imbatranit si anii mi s-au dus

Dar toata lumea m-a barfit, o vorba buna nu mi-au spus

Asa sunt zilele mele, una buna, zece rele

Nu da doamne cineva sa ma scape de lumea rea

Of lume rea, blestemata esti

Of lume rea, de rau ma barfesti

Nimeni nu ma vede, parca nu exist

De mine lumea se fereste, am sufletul trist

De necaz si de durere as striga la cer

Dar stau si sufar in tacere ca am inima de fier…….”

Cati nu ne-am spus asta? Ca-ti nu am simtit asta? Cati inca mai simt asa? Dar oare ce este mai usor? Sa ne plangem de mila sau sa ajungem sa fim mandrii de noi? Se spune ca atunci cand un om este mandru de el si are motive pentru care sa fie mandru, atunci sunt si restul mandrii chiar daca unii se manifeste prin invidie. Se spune ca un om cu cat este mai invidiat cu atat este mai realizat, mai frumos, mai destept, mai “norocos”.

Deci? Ce alegem? Sa fim mandrii? Sa avem cu ce si cu cine ne mandrii? Sa fim implicit invidiati? Sau sa ne plangem de mila ??????

Niciodata nu e prea tarziu?

 

“As renuta la viata si la mine

As renuta la tot doar pentru tine

As renunta la tot ce-i omenesc

Lasa-ma sa te iubesc

Eu de-as avea toti banii din lume

Jur ca i-as cheltui numai cu tine

Ti-as da luna in dar de ziua ta

Ca vreau sa fi numai a mea …sa fi doar a mea

Eu tot ce fac e numai ptr tine

O  fac din dragoste si o sti bine

Tu meriti tot aurul din lume

Eu imi doresc sa fiu cu tine

As renunta …………….”

Cand pierzi tot realizezi ca-i pre tarziu, cand trece timpul te gandesti si spui “doamne ce am facut?”, “doamne daca faceam altceva acum eram bine?”, “doamne mai am o a doua sansa?”

Aici ne impartim in doua categorii; 1 Stau si ma dau cu capul de pereti si plang sau merg mai departe in speranta de mai bine ; 2 NICIODATA NU E PREA TARZIU si am sa incerc pana am sa reusesc, eu sunt puternic(a), eu stiu ce vreau si eu asta vreau!!!!!!

O scrisoare ce nu a fost data niciodata…..

 

“”"As vrea sa spun ceva dar nu stiu cum sa fac, nu vreau sa te ranesc mai bine ar fi sa tac

Oricat as suferii, tu nu meriti sa sti motivul pentru care te voi parasi

De cateori am plans si te-asteptam sa vii,

 De cate ori eu am facut din noapte zi,

Chiar daca te-as ierta as suferii mai mult,

Mai bine plec acum si incerc ca sa te uit

Maine cand am sa plec iti las scris pe un bilet un rand si o lacrima si nu te mai astept…

Decat o dragoste ce nu mai are rost, mai bine sa uitam ce intre noi a fost…”"”

proba timpului…

Stie cineva care-i cea mai mare proba a timpului?

Stie cineva ca timpul are o proba? Stie cineva ca cel mai mare test pe care il poti da iubitului sau iubitei este testul timpului? Eu stiu! Eu am avut aceasta “sansa” desi in sensul cel mai negativ posibil. Cand vrei sa te convingi ca cel care iti spune “Te iubesc cu adevarat”, este si adevarat  ii dai o perioada de timp in care sa nu te vada, sa nu mai auda de tine sa stai pur si simplu la distanta. Daca persoana respectiva iti va spune ca sentimentele au trecut “asa” atunci sa stiti voi ca nu a fost iubire adevarata. Vorba ca “ochii care nu se vad se uita” este total falsa. Ochii care nu se vad se uita numai cand sunt inlocuiti cu altcineva “care merita” …altfel este doar o mare minciuna si o mare amagire. Iubirea adevarata nu se uita niciodata ci doar este inlocuita!

Nu va doresc sa aflati asa cum am aflat eu, va spun numai ca anumite teste date cu voie sau fara voie isi au un scop …acela de a va da seama de sentimente, daca sunt sau nu curate, daca sunt sau nu sincere!!!!

Succes si cel mai important daca persoana iubita nu v-a raspuns cu aceleasi sentimente sa nu va para rau…..este pierderea lui/ei….voi stiti ce este iubirea si asta inseamna ca traiti…ei nu stiu, ei sunt goi!!!!!

Din dragoste ţi-aş scrie cum ielele şoptesc

din dragoste ţi-aş scrie cum ielele şoptesc
descânt la ceas de taină când ape se-mpreună
iar luna despletită, frumoasă şi nebună
cu unduiri de şolduri dansează dans şerpesc

din dragoste m-aş duce când fulgerele-adună
nepământescul clocot cu vuiet pământesc
şi tot n-ai înţelege că-n simplul ,,te iubesc’’
din Jupiter toţi lupii pe mine se răzbună

din dragoste ţi-aş ţese cămaşă de argint
luceferii pe umeri-ţi goi să se supună
când muze-or să te poarte spre mine-n labirint

cu ochi legaţi şi fără ca vreuna să îţi spună
cum mă pricep prin vorbe păgâne să te mint
că nu mă tem de oameni, de moarte sau furtună

pleacă şi întoarce-te fericit

un ochi îmi adoarme zâmbind
celălalt te priveşte pe tine
distanţa ne apropie vizual
al treilea ochi te iubeşte

vise curg pe retina amară
luna te urmează în patul curat
ochi pe ochi se sărută duios
degete oarbe te mângâie clar

în braţele tale lumină trăieşte
pe sâni luna te mângâie lin
cald îţi e trupul neliniştit
fierbinte sărutul ochiului stâng

bine ai revenit în casa viselor împlinite

se întâmplă încet ca sângele

trăiesc o singurătate de tip special
m-am hotărât:
iubirea asta
se va întîmpla încet
nu vor mai fi trenuri -
e ceva în neregulă cu ele
despart oameni

voi fi amanta
unei conştiinţe de tip fetişist
jumătate de creier în lanţuri
jumătate vie

ne vom atinge
ca-ntr-un ceremonial cu furnici
fără poeme cu mesaj subliminal
doar minuni in care tu si eu murim

si iti voi da sa bei sangele noi tale frumoase venetiene

Adam iubea o Evă

Lucrurile care nu mor, în timp le numim tradiții.

La începutul timpului, oamenii trăiau în raiul fericirii
Ce nu cunoști nu te poate face nefericit
Adam iubea o Evă cu forme pline care se vedea frumoasă
în propria-i goliciune
neavând alte tipare pentru comparație.

Adam adormea strângând Eva lui în brațe a mia oară
în universul fără fund.

În zilele creației Dumnezeu a vrut să fie frumos
și a suflat verde crud peste copaci
albastru peste mare
galben peste soare
iar peste om câte un pic din toate
de atunci omul este curcubeul creației
răsărit după ploaie pe paleta pictorului suprem.

Într-o zi omul a văzut că era gol
și s-a rușinat de perfecțiunea formelor
acoperindu-se cu natura,
din care au ieșit culorile
vii ca întâia taină.

Timpul le-a multiplicat sămânța
în ființe mici, neajutorate
Eva a schimbat femeia pe mamă
și de-atunci universul suspină
de maternitate.

Din om în om, povestea lui Adam și-a Evei
a căpătat nuanțe vii și accente colorate
îi regăsim azi în toate perechile
pe care tradiția i-a numit îndrăgostiți
de viață.

Dorintele si “darurile” de la Dumnezeu

De cand ma stiu, am vrut cate ceva, mereu am vrut si mai mult si mai mult si azi am aflat ca dorintele pe care le avem trebuie  sa si le gandim. Mereu mi-am dorit sa cunosc un om sigur pe el, care sa fie mai puternic decat mine,, mai hotarat, …mai barbat decat restul!Azi mi-a dat dumnezeu si dupa 3 ore petrecute impreuna, m-am trezit ca ma rugam sa se faca o groapa si sa ma ascund in ea.Un om bun si cu intentii bune, mult mai matur decat mine si la propriu si la figurat care “m-a luat pe sus” cu planuri, dorinte, sperante si toate care ma includ si pe mine.Nimic deosebit, ceva normal pentru un om matur care stie ce vrea, capabil sa isi sustina dorintele si sa le motiveze.Dupa 3 ore m-am trezit aproape plangand, incremenita de frica ca un copil speriat, care parca asculta pentru prima data de cuvinte ca relatie, serioasa, mutat impreuna si casatorie.Mi-am dat seama ca sunt mai slaba decat am crezut vreodata, ca sunt mai copil decat am crezut vreodata, ca ma sperie oamenii puternici care stiu ce vor si care ma tin pe langa ei.Bat in retragere si incerc sa-mi gasesc putere, cel putin sa par mai sigura pe mine si mai hotarata.Intotdeauna am vazut casatoria ca pe un lant care imi este pus in jurul gatului si care ma strange pe zi ce trece tot mai mult.Intotdeauna am iubit  libertatea si m-au speriat “lucrurile mari” dar totusi atat de naturale si simple.Intotdeauna am zis “vreau” dar fara sa stiu cu adevarat daca pot duce ceea ce vreau.M-am ferit mereu de decizii importante ptr viata mea si am dat dovada de slabiciune…le-am lasat pe toate in voia domnului, fara sa ma gandesc ca v-a veni un moment in care d-zeu ma v-a lasa sa aleg.

Si daca norii s-ar naste a doua oara; Eu tot pe ei m-as legana; Si as uita cuvantul ce ma leaga de el si amintirea sa;

Un d-zeu in cer si pe pamant; Ce leaga pe veci al sau cuvant; Cuvant legat de noi si el ……..un nou inceput….un nou cuvant!!